Pe Metric i-am descoperit acum vreo 2 ani pe MTV2 (thanks angain!) intr-o versiune acustica a melodiei "Glass ceiling". Emily avea niste ochelari mari de soare, un aer misterios si o voce care m-a marcat (nu cred ca poate trece vreodata neobservata) incat m-am intrebat de ce nu ii stiam pana atunci ( si pana unde se mai poate intinde ignoranta mea...:P). Vocea ei m-a atras instantaneu si de atunci am ascultat cu nerabdare cam tot ce a scos.
Melodiile Metric sunt mai agresive, mai dansabile, iar in concertele lor, Emily da chiar totul pe scena, incat te poti intreba "what the hell is she on?".
In albumele ei solo isi pune in valoare adevaratul potential (si mai mult accent pe that compelling voice of hers).
"Cut in half and also double" scos in '96 e ceva mai ritmat si mai...lively decat "Knives don't have your back" iesit anul trecut, un album foarte personal al artistei. In "Knives" isi demonstreaza cu adevarat talentul, fiind acompaniata de propriul pian si de niste muzicieni apropiati ei, The soft skeleton(melodii excelente: "Crowd surf off a cliff", "Winning", "Our hell").
Astazi am ascultat ultimul EP scos de ea impreuna cu The soft skeleton (again, ignoranta, k a fost scos in iulie), "What is free to a good home?", influentat mostly de moartea tatalui ei, poetul Paul Haines. Melodiile suna la fel de bine ca de obicei , in special "Telethon", apropiat ca sound cu cele de pe "Knives".
Emily a cantat si cu Broken social scene back in the day, scotand una din melodiile mele preferate of all time, "Anthems for a seventeen year old girl". Si da, cred ca le da clasa lui Feist si Amy Millan anytime, if u ask me :P
Se pare ca va scoate in curand un nou album cu Metric, so that's something to look forward to :D In concluzie, Emily e like the goddess of canadian indie and my hero :P
Mai jos e un clip cu variata acustica a lui "Glass ceiling".All I can say is WOW!
Un comentariu:
Imi place foarte mult de ea. E pur si simplu extraordinara. :)
Trimiteți un comentariu