Frustrarea zilnica

Azi e 13, da...numai ca mie mi se pare in fiecare zi un 13 mare! De ce, va intrebati, de ce sunt asa de drama queen in dimineata asta? Fiindca eu fumez. Dap, asta fac. Si pe langa asta, am bonuri de masa. Si stiti ce nu se potriveste in toata povestea asta? Faptul ca tigarile mele nu pot fi cumparate cu bonurile mele!!

Si ma intreb 'Why meee?' Am muncit pentru ele, why the f**k nu am "privilegiul" sa le cheltui cum vreau eeeeu? si asa raman cu o groaza de bonuri pe care o sa-mi cumpar saratele si suc :/

So not fair! Do u agree cu faptul ca nu-ti poti lua tigari pe bon? :P

About videos

Facand un proiect pentru scoala, legat de productiile video postmoderniste, am dat de 'Road to nowhere', al celor de la 'Talking Heads', unul dintre cele mai apreciate la vremea lui. 'Talking Heads' a fost trupa lui David Byrne, de care e imposibil sa nu fi auzit pana acum. Video-ul a fost lansat in 1985 si nominalizat la MTV VMAs in anul urmator. Am fost surclasati insa de 'Money for nothing' al celor de la 'Dire Straits' (simpatic si videoclipul asta). Ideea este ca in jurul acestei perioade s-a lansat conceptia de videoclip care sa 'povesteasca o imagine', mai degraba decat sa spuna o poveste.
In alta ordine de idei, se pare ca cele mai apreciate videoclipuri din toate timpurile sunt 'Thriller'(obviously), 'Virtual Insanity' de la Jamiroquai, 'Vogue' (considerat cel mai bun video alb-negru) si 'Black Hole Sun', performed by Soundgarden. Iar daca trecem pe meleaguri romanesti, cel mai de calitate video a fost declarat 'Love me' de la Morandi ;)) Culmea, sunt si eu de acord. Totusi sa nu uitam de videoclipurile celor de la Suie :P Mai ales asta.
Uff, cate linkuri :P Mai jos va las sa va delectati cu 'Road to nowhere' si cu 'Vermillion part 2', my personal favourite. Sunt o gramada care imi plac, mai noi, mai indie, mai alternative, dar de obsesia pentru asta nu am reusit sa scap.

Song of the day: Electrelane - Cut and run

Trackul meu preferat al ultimului lor album - "No shouts, no calls" lansat anul acesta. Electrelane e o trupa de gagici :P formata in Brighton in '98, actual nu mai activeaza, dar au scos 4 albume pana acum. Canta alternative/post-rock si degaja un aer feminist. Le-as putea asemana cu Sleater-Kinney, ceea ce si fac :P. Alte melodii faine de pe acest ultim album: "To the east", "At sea", "The lighthouse".

Site oficial foarte dragut

Desperate Housewives - Something's coming

The tornado is coming. Review-ul meu vine foarte tarziu, stiu, dar de abia acum am reusit sa ma uit la episod. Inainte sa purced tin sa precizez ca sezonul asta m-a cam dezamagit asa. Totusi e de remarcat munca care s-a depus in realizarea acestui episod. Wisteria Lane arata incredibil la sfarsit.

Incep cu Susan si Mike, pentru ca nu au nici o treaba cu catastrofa naturala ce ameninta vietile tuturor. Ei se cearta din nou din cauza dependentei lui Mike, care aproape isi impinge sotia pe scari din cauza refuzului ei de a-l servi cu mult-doritele pastile. Si asa ajung la spital, unde aflam ca din fericire Susan si copilul sunt teferi. Mike pocneste un doctor si se trezeste in catuse, legat de un scaun. Susan se comporta in sfarsit ca un om matur, cand refuza sa ii dea una dintre pastilele prescrise pentru ea si il ameninta ca il va parasi daca nu se interneaza intr-o clinica de dezintoxicare. Daca asta se va intampla sau nu, ramane de vazut.

Toti ceilalti se agita sa gaseasca un loc unde sa se adaposteasca. Avand in vedere ca la inceput suntem clar avertizati - 'In four short hours, one of these women would lose a husband, and all of them would lose a friend' - episodul devine palpitant. Gaby si Carlos planuiesc sa fuga inainte ca Victor sa se externeze, dar planurile le sunt date peste cap. Edie intra in posesia pretioaselor informatii despre contul din insulele Cayman si ajuge fugarita de Gaby. In cele din urma lupta lor duce la pierderea documentului si adapostirea amandurora in spatiul ingust din subsolul casei lui Edie. Gaby isi cere iertare, cealalta isi recunoaste slabiciunea si uite asa revin la stadiul de prietene - cel putin deocamdata. Pe de alta parte, Carlos are un rendez-vous cu un Victor inarmat. Se bat, se tavalesc pe jos, iar in cele din urma amandoi sunt loviti de niste...grinzi? Anyway, Victor moare - there goes the husband - si Carlos ramane inconstient.

Tanti din trecutul lui Adam, Sylvia, isi face din nou aparitia, are o confruntare cu Katherine si ajunge sa ia ceaiul cu Bree. In cele din urma se inchide in baie, amenintand ca nu iese decat daca vine Adam dupa ea. Katherine ii marturiseste rivalei de ce a parasit Chicago - Adam a avut o aventura cu Sylvia, care l-a amenintat ca il da in judecata (pentru hartuire sau molestare sexuala, ceva de genul). Astfel, pentru a nu-si pierde licenta, ajunge la o intelegere, oferindu-i casa si bani. Interesant este ca Katherine credea pana acum ca femeia bate campii, dar prin intermediul lui Bree afla ca a fost intr-adevar inselata. Si culmea, se apropie foarte mult de Bree episodul asta- the tornado seems to do the trick.

Ultima ramasa e Lynette, care cauta adapost la doamna McCluskey, pentru ea, Tom si toata hoarda de copii. Totul ar fi fost ok daca nu ar fi fost invitata si Ida acolo, cu pisica cu tot. Si cum Tom e alergic la matze, incepe o lupta intre McCluskey si Lynete cu privire la mutatul pisicii sus, in casa. Tobey, motanul sugubat, scapa, bineinteles, McCluskey fuge dupa el, Lynette dupa McCluskey. Ajung sa se adaposteasca in cada din baia familiei Scavo, spre norocul lor. Casa unde erau Tom, Ida si copii adapostiti se prabuseste si uite asa episodul se incheie fara sa aflam cine era 'prietenul' care va muri. Sa fie Carlos? Ida? As paria pe Ida, dar ramane de vazut.

Pffff

Inteleg conceptul de reclame si utilitatea lor. De asemenea stiu ca cele la French Toast si Vodafone sunt foarte populare pe net zilele astea. Si le-am suportat pana acum. Dar cand iti apar amandoua pe aceeasi pagina, devine ridicol.

Song of the day: Antony and the Johnsons - Man is the baby

Antony and the Johnsons sunt 7 oameni din Ney York, care si-au lansat primul album in 2000 si care graviteaza in principal in jurul lui Antony Hegarty, the lead singer. Avand in vedere ca Bjork, Kate Nash si Devendra Banhart il admira, he must be good. Si chiar e, are o voce superba si degaja multa caldura, cel putin cu albumul asta - "I am a bird now", de pe care e extrasa piesa. De asemenea, 'Bird Gerhl', de pe acelasi album, e soundtrackul pe care danseaza V si Evey. In 'V for Vendetta', bineinteles.



myspace, site oficial

Am I really a girl?

De ce as avea dubii? Deoarece:

1. Cunostintele mele despre machiaj se rezuma la dermatograf, rimel si luciu de buze. A vorbi cu mine despre nuantele de fond de ten sau farduri e ca si cum ai incerca sa afli parerea lui Becali despre metempsihoza.

2. Nu prea sunt fana vorbit la telefon, decat daca:

• a) am baut ceva bere si ma plictisesc
• b) ma intorc singura inspre casa
• c) ma suna mama

In rest prefer sms-urile si conversatiile foarte scurte.

3. Nu sunt fascinata de Mall. Deloc. Prefer tripurile in Flavia sau Aurora, unde sunt sanse mult mai mari sa gasesc ceva care sa imi placa si pe care sa nu imi dau bursa pe 2 luni.

4. Posed foarte putine incaltari cu tocuri, pe care le port doar la nunti/botezuri sau daca vreau sa ma simt extraordinar de frumoasa si capabila sa fac fata durerii insuportabile de a doua zi.

5. Nu tin diete. Am reusit odata, printr-a 8-a. De atunci am cedat intotdeauna in fata chipsurilor, cartofilor prajiti sau painii.

6. Nu merg in cluburi decat din ani in pasti. Imi plac mai mult barurile unde poti sa hang out, vorbesti, te amuzi fara sa te asurzeasca muzica.

Exista si girlish stuff I like to do, bineinteles, dar despre asta alta data.